Scurt Istoric

Comuna Vurpar (in germana Burgberg, in traducere “Dealul Cetatii”, in maghiara Vurpod) este situata in Podisul Hartibaciului, in centrul judetului Sibiu, la 30 km distanta de municipiul resedinta de Judet Sibiu, la 60 km distanta de Medias si la 60 km distanta de Agnita.
Relieful comunei este deluros, cu inaltimi variabile (500-712) in podisul Transilvaniei, strabatut de Valea Salcaului, Paraul Ghijasei, Valea Lunga si Valea Almajelei. Este situat pe DJ Sibiu – Agnita si Drumul communal Daia – Vurpar. Ruta este Sibiu – Rosia – Vurpar. In comuna se ajunge pe DJ 106 dinspre Sibiu si Agnita sip e DJ 141 dinspre Medias.

Din punct de vedere geografic, comuna este amplasata in Podisul Hartibaciului, avand ca forme de relief representative versanti, lunci sit erase. De-a lungul raurilor  si parurilor care strabat comuna s-a format un relief de lunca, alcatuit din depozite  aluvionare. Teritoriul comunei s-a dezvoltat pe aceasta lunca, fiind strajuit de dealuri cu inaltimi cuprinse intre 500 si 712 m.

Suprafata comunei este de 7.042 ha. Suprafata locuibila total 25955 mp, locuinte existente 840. Terenuri; arabil 1.495,47 ha, pasune 1.739,97 ha, fanete 489,51 ha, livezi 215,38 ha, tufarisuri 176,46 ha, ape 27,72 ha, neproductiv 22,45 ha, drumuri 73,96 ha, constructii curtii 181,70 ha paduri 2618,82 ha

VECINI

Nord: comuna Mihaileni, satele Salcau si Buia

Sud: comuna Rosia

Est: satele Tichindeal si Ghijasa de Jos

Vest: comuna Slimnic si satul Hamba

Flora si fauna

Zona de podis declarata Sit Natura 2000, din care face parte si comuna Vurpar, reprezinta aproximativ 90.000 de hectare. Agricultura de joasa intensitate coexista aici cu o abundenta de flora si fauna, multe dintre specii fiind incluse in lista rosie, multe habitate si specii fiind protejate sub directive habitatelor UE.

Aproximativ 18% din suprafata zonei este reprezentata de pajisti, 20% faneata, 38% padure,  25% teren arabil.

Fanetele cu flora salbatica sunt de asemenea o resursa genetica pentru viitoarea selectie a culturilor furajere, in special lucerna, trifoi.

Fauna zonei cuprinde 23 specii de mamifere amenintate in Europa si protejate sub Directiva Habitatelor UE.

Istoric

Pentru a intelege mai bine istoria comunitatii trebuie precizat ca valea Hartibaciului a fost locuita dupa cum au dovedit cercetarile arheologice sistematice sau descoperirile aleatoare – inca din perioada neoliticului.

Prima atestare documentara a localitatii a fost in anul 1296 sub denumirea “Villa Heoholm” cand locuitorii comunei au cumparat de la nobilii din Calvasar (“Kaltwasser”  un deal Stieberg pentru construirea unuei cetati Radeberg). De mentionat ca pe deal se mai vad si astazi urmele unor valuri de pamant. Sapaturile arheologice au scos la iveala mai multe monede care dateaza Cetatea de la Vurpar, pe la mijlocul secolului al XIII-lea. Cele mai vechi documente dateaza din perioada lui Stefan al V-lea (1270-1272).

Resurse istorice si culturale

 

Satul este leaganul unde poporul roman si-a gasit climatul si adapostul. Aici, el a produs bunuri materiale si tot aici el a creat o productie bazata pe traditiile populare, o opera culturala valoroasa. Satul, ca asezare social-economica, adaposteste taranimea, cu cea mai indelungata existenta sociala, de varsat milenara.

Portul national al locuitorilor comunei, bazat pe contrastul alb-negru, da o nota de sobrietate, iar cusaturile ornamentale dovedesc un grad inalt in arta confectionarii. Aceste costume erau lucrate de femeile si fetele satului, de obicei in timpul iernii, anotimp in care muncile campului sunt mai putine.

Economie

Agricultura este vazuta ca fiind cel mai important element in dezvoltarea economiei locale, care antreneaza o mare parte a populatiei locale si a terenurilor din extravilan. Aceasta este o activitate de subzistenta foarte dependenta de conditiile meteo sau de regimul hidrografic al Cibinului. In perspective pesimista, agricultura se va dezvolta la acelasi nivel, antrenand forta de munca locala, terenurile prelucrate dupa tehnologii invechite si cu o productivitate modesta. Scenariul optimist indica o dezvoltare intensive a tehnologiilor de crestere pe terenurile irrigate si in conditii climatice controlate a legumelor, plantelor cu valoare mare pe piata. In acest caz se va dezvolta piata financiara structurata pe principiul localizarii, bonitatii solului, regimului de exploatare si destinatiei functionale a terenurilor.

Agricultura are o importanta fundamentala pentru economia comunei Vurpar. Intre culturile agricole principale se afla porumbul, cartoful, graul, zarzavaturile. Forma de organizare a agriculturii este exploatarea individuala a pamantului cunoscuta si transmisa din mosi stramosi. Activitatea de baza a locuitorilor din comuna este agricultura si cresterea animalelor, solul de pe raza localitatii este pretabil acestor domenii care, cu investitii in modernizarea tehnologiilor de lucru dar si in centre de prelucrare a produselor, pot deveni afaceri de succes.

 

Religie

Biserica evanghelica C.A. din Vurpar este una dintre cele mai vechi biserici romanice din tara, datand de la sfarsitul secolului al XII-lea. Bazilica si-a pastrat cele trei nave romanice si corul, dar absida a fost inlocuita cu un altar poligonal in secolul al XV-lea, iar in anul 1750 a fost construit turnul din partea de vest. Luneta portalului de nord este decorate cu un relief reprezentand Pomul Vietii, incadrat de doua feline, cea din stanga cu coada de peste. Din vechea fortificatie se mai pastreaza doar un bastion pe latura de nord, precum si unele portiuni ale incintei de aparare.

Biserica ortodoxa cu Hramul “Sf. Nicolae” a fost construita in cimitirul parochial, din piatra si caramida, in anul 1828, cu contributia credinciosilor din parohie. In anul 1887 se darama turnul si abia dupa 14 ani, se ridica un altul din piatra si caramida, acoperit cu tabla.

Lucrarea a fost executata sub pastorirea preotului prin grija Consiliului parohial si prin contributia materiala a credinciosilor. In forma de corabie, fara picture in interior, mesterul constructor nu se cunoaste. Intre ani 1963-1968 se fac lucrari de restaurare, in intregime, inclusive turnul bisericii.

Biserica “Sf. Nicolae” 1988 pictata 1989 de M. Gogea, preot Marin Eugen.

 

Populația comunei:

2774 persoane, 840 locuinte

Căminul cultural:
a fost renovat și modernizat în 2013

Dispensar Uman Vurpăr:
nr. 433, – medic specialist M.F. dr. Ban Adi Florica si dr. Felseghi Victoria

Dispensar Veterinar:
Vurpăr nr. 433, dr. Ban Ilie

Oficiul Poștal Vurpăr:
Agent Postal Olariu Elena

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență:
Persoana delegata cu atributii ISU- d-na Bobes Lidiea